Obiective turistice
Poarta SărutuluiColoana fără SfârşitMasa TăceriiBiblioteca Judeţeană „Christian Tell”Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”Muzeul de ArtăStatuia Tudor VladimirescuStatuia generalului Gheorghe MagheruBustul lui Alexandru ŞtefulescuMausoleul Ecaterinei Teodoroiu
Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru. Lucrarea este realizată din travertin de Banpotoc, la dimensiuni de 5,13 m înălţime şi 5,45 lungime, cu o latură a stâlpilor de 1,69 m.
Coloana fără Sfârşit reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Înaltă de 29,33 m, ea este constituită din 16 module romboidale din fontă alămită. Modulele de 1,80 m înălţime şi aproximativ 860 Kg sunt montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton cu latura de 5 m.
Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Iniţial, cele 12 scaune aşezate în jurul ei erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două.
Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din strada Eroilor, este unul dintre spaţiile importante de promovare a culturii, de formare intelectuală şi de educaţie permanentă din municipiul Târgu-Jiu şi din judeţul Gorj. Bibiloteca judeţeană organizează, în colaborare cu alte instituţii, diverse manifestări de anvergură, cu caracter naţional sau interjudeţean.
Program Bibliotecă
Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” înfiinţat la 6 iunie 1993, are o importanţă deosebită prin punerea la dispoziţia publicului a acelui spaţiu cultural de excepţie, în care se poate dezvolta mişcarea teatrală şi se pot forma generaţii viitoare de actori, urmaşii Elvirei Godeanu. De la data de 26 octombrie 2002, teatrul dispune de o sală nouă, modernă, în care au loc stagiuni teatrale apreciate de public, festivaluri de teatru şi alte tipuri de manifestări culturale.
Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” se află în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani. Casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917) a fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.
Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu. Cuprinde, totodată, în interiorul său şi o galerie de prezentare a personalităţilor gorjene, începând cu secolul al XVI-lea.
Program Muzeu si Case Memoriale
Muzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi.
Statuia Tudor Vladimirescu se află în parcul amenajat în faţa Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” şi este opera sculptorului C. Bălăcescu şi a fost ridicată în noiembrie 1898, din iniţiativa unui grup de studenţi din Gorj, având ca preşedinte de onoare pe istoricul Grigore Tocilescu.
Statuia generalului Gheorghe Magheru a fost dezvelită la 7 octombrie 1972 şi este opera sculptorului V. Năstăsescu, amplasată în rondoul din apropierea intersecţiei străzilor Eroilor şi Gheorghe Magheru, acolo unde a fost casa patriotului revoluţionar.
Bustul lui Alexandru Ştefulescu operă a sculptorului Vasile Blendea, a fost develit în 1937. Alexandru Ştefulescu (1856 – 1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului, aducând prin scrierile sale o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj.
Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu sarcofag cu basoreliefuri în piatră, a fost ridicat în 1935, în Piaţa Palatului Administrativ, de artista Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi, pentru a adăposti rămăşiţele pământeşti ale Eroinei de la Jiu. La 22 ianuarie 1979, în zona C.A.M a municipiului, a fost dezvelită Statuia Ecaterinei Teodoroiu, operă realizată de Iulia Oniţă.
Clădiri de Patrimoniu
Palatul AdministrativPrimăria Municipiului Târgu-JiuCasa Cornea BrăiloiuCasa Vasile MoangăCasa spătarului Dumitru MălădrescuCasa slugerului Barbu GănescuCasa Memorială Iosif KeberCişmeaua (Fântâna) SâmboteanuBiserica Catedrală (Biserica Sfinţii Voievozi sau Biserica Negustorilor) Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Biserica Sfântul Nicolae
Palatul Administrativ (azi Prefectura şi Consiliul Judeţean), a fost iniţial un spaţiu destinat Primăriei. La 22 august 1898 i s-a pus piatra de temelie, iar construcţia a fost recepţionată parţial la 9 mai 1900, impresionantă fiind sala de consiliu, în stil maur. Lucrările au fost finalizate în anul 1904, prin montarea ceasului. După apariţia judeţului Gorj în anul 1968, din nevoia de spaţii pentru sediul politico-administativ, la corpul central al clădirii Primăriei (ale cărei aripi au fost dărâmate) s-au adăugat noi spaţii.
Primăria Municipiului Târgu-Jiu , din B-dul Constantin Brâncuşi, nr. 19, este o importantă clădire ce impresionează prin stilul arhitectonic şi prin mărime, piatra de temelie a acesteia fiind pusă în 1932, pe 11 iulie, cu destinaţia iniţială de cămin de ucenici.
Casa Cornea Brăiloiu a fost construită în anul 1710 la Vădeni şi este monument istoric şi de arhitectură în stil brâncovenesc. În incintă a fost zidită o biserică.
Casa Vasile Moangă , din starda Siret, a fost construită în jurul anului 1770, fiind proprietatea sameşului Vasile Moangă, prieten al lui Tudor Vladimirescu, căruia conducătorul revoluţiei i-a destăinuit în ianuarie 1821 planul mişcării organizate cu pandurii săi.
Casa spătarului Dumitru Mălădrescu este situată pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 36, fiind una dintre cele mai vechi şi mai interesante case din punct de vedere arhitectonic. Are un bogat trecut istoric, amintind de diplomaţie (a boierilor şi conducătorilor locului), dar şi de cruzime (după înfrângerea Revoluţiei din 1821 turcii au făcut grămezi din capetele pandurilor pe care-i omorau).
Casa slugerului Barbu Gănescu se află în vecinătatea Palatului Administrativ (actual) şi reprezintă un monument de arhitectură gorjeană veche, datând din secolul al XVIII-lea. În această casă a fost găzduit Constantin Brâncuşi în anii 1937 – 1938, când a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.
Casa Memorială Iosif Keber este situată pe str. 11 Iunie 1848 şi găzduieşte o colecţie de pictură şi o bibliotecă de artă, fiind considerată monument de arhitectură.
Cişmeaua (Fântâna) Sâmboteanu este situată în apropierea Castelului de Apă şi a fost construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, de către clucerul Ianache Sâmboteanu, ispravnic al judeţului Gorj, fiind locul de unde sacagii au aprovizionat cu apă locuitorii oraşului.
Biserica Catedrală (Biserica Sfinţii Voievozi sau Biserica Negustorilor) din Piaţa Victoriei, a fost construită de negustorii oraşului (ctitorii importanţi fiind Dobre Sârbu şi Radu Cupeţu) începând din 1748, pe locul alteia mai vechi, ce fusese ridicată în anul 1717. Pictura exterioară se remarcă prin zugrăvirea chipurilor de prooroci, ea fiind îmbogăţită ulterior, la restaurarea din perioada 1933-1940, prin contribuţia renumitului pictor Iosif Keber.
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Calea Eroilor a fost construită în perioada 1929-1938, pe locul unei vechi biserici (datând din sec. al XVIII-lea), pe axa Ansamblului Monumental închinat eroilor de marele artist Constantin Brâncuşi.
Biserica Sfântul Nicolae , din strada 11 Iunie 1848, a fost construită în secolul al XVIII-lea prin grija protopopului Andrei Schevofilax, în stilul arhitectonic bizantin. Ca şi în cazul Bisericii Catedrale, pictorul Iosif Keber şi-a adus contribuţia de artist la refacerea picturii exterioare din anul 1980.
Potenţialul turistic natural al Judeţului GORJ
Relieful judeţului Gorj prezintă o armonie şi o frumuseţe rară care atrage atenţia oricărui călător. În partea de nord se ridică Munţii Godeanu, Vâlcan si Parâng, cu vârful Parângul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboară treptat in depresiuni subcarpatice.
Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile şi pesterile situate pe bordura sudică a Carpaţilor, la contactul cu Subcarpaţii.
COCheile Olteţului se întind numai pe o distanţă de 1,5 km, dar sunt deosebit de pitoreşti, cu pereţi verticali, situaţi la depărtare 4,5 m unul de celălalt la partea inferioară a văii şi de 10-20 m la partea superioară. În Cheile Olteţului se află intrarea în Peştera Polovragi, cheile fiind străbătute pe toată lungimea lor de un drum forestier, care în anumite porţiuni a fost săpat în stâncă şi stânca formează un fel de copertină, sporind pitorescul văii. Peştera Polovragi este rezultatul activităţii unui vechi curs subteran al Olteţului, care a dizolvat carbonatul de calciu în drumul său. Ca urmare a cercetărilor făcute de Cercul de Speologie „Focul Viu” din Bucureşti, în anul 1974, lungimea totală a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m. Descrişi şi cartaţi nu sunt decât 3200 m, doar galeriile cunoscute anterior. Peştera este săpată de apă prin dizolvarea carbonatului de calciu în versantul stâng al Cheilor Olteţului , iar gura peşterii se află la circa 200 m de la intrarea în chei, la o înălţime de 20 m faţă de talvegul Olteţului. Peştera Polovragi este o peşteră uşor de parcurs şi este electrificată.
În trecut, peştera a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. Se pare că în anul 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră armele aduse de la Sibiu. Legenda spune că Peştera Polovragi a fost lăcaşul zeului geto-dec Zalmoxis, iar în apropiere s-au descoperit ruinele unei cetăţi dacice.
CGCheile Galbenului au versanţii îndepărtaţi, cu scurgeri de grohotişuri aspect care demonstrează un proces intens de degradare al rocilor.
PPeştera Muierii este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine de 751 m în Munţii Parâng, având o lungime de 3 566 m, dispusă pe patru nivele. Peştera Muierii este prima peşteră din România electrificată. Numele peşterii a fost dat de localnici datorită faptului că în timpul unor lupte în apropiere, bărbaţii plecau să înfrunte năvălitorii, iar muierile şi copiii se adăposteau în peşteră.
In peştera se gasesc o serie de formaţiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de forma pe care au căpatat-o: Orgă, Domul Mic, Sala Altarului, Vălul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratură ruginie – aceasta se numeşte Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care podeaua peşterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, pline cu apă, ce poartă numele de Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urşilor unde s-au găsit numeroase fosile, resturi scheletice şi peste 100 de cranii ale ursului de peşteră (Ursus Spelaeus), specie dispărută, dar şi alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreţi, fosile care dovedesc şi modificări climatice din îndepărtatele ere geologice.
Peştera se află pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente istorice atestă că de aici se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării.
MPMunţii Parâng ating înălţimea maxima de 2519 m în vf. Parângu Mare, prezentând peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti. In Gorj există mai multe trasee montane marcate (atât in Parâng, cât si în Vâlcan).
T Transalpina (
DN 67C) leagă Oltenia de Transilvania, de la Bengeşti, Novaci, peste Munţii Parâng, până la Sebeş în judeţul Alba. Cu secole în urmă acest traseu era o cărare prăpăstioasă folosită de ciobanii din Mărginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre Oltenia, dar şi drumul pribegiei pentru mulţi ardeleni persecutaţi social, naţional şi religios de statul Austro-Ungar, care treceau munţii în Ţara Românească, stabilindu-se în Gorj, Vâlcea, Argeş, cunoscuţi sub denumirea de ungureni, adică păstori, ciobani, crescători de oi. Aşa se explică identitatea portului, a obiceiurilor şi tradiţiilor la populaţiile de pe ambii versanţi ai Meridionalilor.
La realizarea acestei căi rutiere au lucrat romanii în anul 104 d.Hr. pentru deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac Sarmisegetuza. În timpul Primului Război Mondial a fost pietruită de armata germană, din raţiuni militare. În anul 1933 a fost reconstruită de regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumuseţea şi sălbăticia peisajului prin care trecea şoseaua. Inaugurarea şoselei a avut loc în anul 1935 la Poiana Sibiului.
Transalpina este cea mai înaltă șosea din
România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curând lucrările de asfaltare a acesteia.
DJDefileul Jiului, având o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defilee din Carpaţi. Şoseaua şi calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, străbătând sectoare cu viaducte şi tunele constituie ele însele o atracţie turistică. Parcul Naţional „Defileul Jiului” ocupă o suprafaţă de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea Jiului între munţii Vâlcan şi munţii Parâng.
CSSpectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate într-o rezervaţie complexă, (pe o lungime de 10 km), de interes peisagistic şi floristic, ce prezintă: peşteri, izbucuri, vegetaţie de stâncărie calcaroasă cu multe rarităţi floristice, specii rare de faună etc. În Cheile Sohodolului întalnim săpate în stancă obiectivele naturale: “Nările” şi “Inelul”.
TZona Tismana (zonă carstică, rezervatie naturală). Numele Tismana vine de la coniferul tisă, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roşiatică ce se gasea cu secole in urma in zonă. La altitudinea de 350 – 600 m, se află, pe o suprafaţă de circa 60 ha, o rezervaţie de castani comestibili ce reprezintă o insulă de vegetaţie submediteraneană. Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe peşteri, urmare a petrografiei regiunii şi a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peştera Tismana, cunoscută sub denumirea de „Peştera Tezaurului”, din apropierea mănăstirii Tismana, peşteră din care ţâşneşte un şuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m înălţime.
PCIn partea nord-estica a judeţului gasim Parcul National Cerna – Domogled şi izvoarele Cernei. In cadrul Parcului sunt incluse şi: Piatra Cloşanilor din comuna Padeş, rezervaţie complexă cu relief calcaros, rezervaţie de stâncărie cu elemente specific mediteraneene (1.730 ha), Peştera Cloşani, Cheile Corcoaiei – pe o lungime de 40 km.
Potenţialul turistic antropic al Judeţului GORJ
MPMănăstirea Polovragi se află aşezată în zona de contact a Carpaţilor cu Subcarpaţii în apropierea Peşterii Polovragi (pe care a şi avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Olteţului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.
Comuna Polovragi îşi trage numele de la o plantă rară ce creşte pe aici, „polovragi”, folosită de un vraci vestit ce trăia în peştera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului şi oaselor. Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei cetăţi şi ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar şi transilvăneni.
RStaţiunea Rânca, situată de-a lungul Şoselei Transalpina, are două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, fiind cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil foarte mare, situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an.
MIMănăstirea Icoana (Crasna – Carpiniş) a fost ridicată la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.
MCMănăstirea (Schitul) Crasna a fost întemeiat în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu, fiind o mănăstire de călugări.
MA Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara , înfiinţat în anul 1975, cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.
CRCastrul Roman de la Bumbeşti Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în
defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106); a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul
201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). In anul
2002 în interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.
RVRuinele Mănăstirii Vişina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).
MLMânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele mănăstirii este dat de trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească şi având semnificaţia de „trecătoare prin munţi de piatră”. Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 – 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea veche – sub forma de cruce greacă. În apropierea mănăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află Schitul Locurele, sfintit in anul 1860.
CBCasa Memorială Constantin Brâncuşi a fost inaugurată in anul 1971, fiind un monumet de arhitectură ţărănescă. Constantin Brâncuși (
1876 –
1957 ) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Considerat de unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi este fara indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii în
Craiova, la
Bucureşti si
München; după șase luni pornește pe jos prin
Bavaria, pana în
Franța, de unde ia trenul până la
Paris – unde a trăit mare parte a vieţii. În
1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa
École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetica si culturala incalculabila.; este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi – Madame LR a fost vanduta cu 37 milioane USD.
“Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul”.
“Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !”
Constantin Brâncuşi
MTMănăstirea Tismana este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească. Ctitorul mănăstirii a fost călugărul Nicodim. Legenda spune că Nicodim a umblat mult pe valea raului şi frumuseţea peisajului a fost hotărâtoare în alegerea locului pentru ridicarea lăcaşului sfânt, pe stânca Stârminei, cu o cascadă ale cărei ape se prăvăleau de la înălţimea de 40 m în albia râului. Au fost şi alte motive în alegerea locului: păstrăvul râului, pădurile de castan comestibil, nucul şi viţa-de-vie care creşte şi în stare sălbatică, dar şi evenimentele istorice legate de menţinerea independenţei Ţării Româneşti şi stăvilirea înaintării influenţelor catolice la sud de Carpaţi. Pe spatele unui document al domnitorului Ţării Româneşti Dan al II-lea sunt consemnate două date şi anume că biserica s-a sfinţit în anul 6886, adică 1377-1378 şi că Nicodim a murit în anul 6915 (1406-1407). În apropierea mănăstirii se gaseşte Schitul Cioclovina.
TVCasa Memorială Tudor Vladimirescu – cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la începutul secolului al XIX-lea si sa zugrăveasca prin imagini si documente viaţa si activitatea lui Tudor. Este situată la 50 km sud est de Tg-Jiu.
Alte atracţii în judeţul Gorj:
Statuia Fraţilor Buzesti
Crasna Fabrica de Ciocolată
Crasna Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul”
Novaci Muzeul Crucilor
Măceşu Muzeul Civilizaţiei Montane – Rânca
Resurse antropice cu potenţial turistic în oraşul Târgu Jiu
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani. Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.
CBAnsamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toată creaţia artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m./su_animate]
MTMasa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.
PSPoarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
CIColoana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Brâncuși însuși o denumea „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”.
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele”) este de 29.173 kg.
PPBiserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Căii Eroilor si a fost integrata creatiei brâncuşiene, realizand o legatură intre elementele ansamblului sculptural.
Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executată in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.
PPalatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioară şi cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instalează telefoanele si se achizitionează un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.
SVBiserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala.
TVColegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala – a fost contruita in anii 1896 – 1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.
ETCasa Memorială Ecaterina Teodoroiu, datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei Cătălina – eroină naţională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărăşeşti – august 1917.
MJMuzeul Judeţean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ştefulescu. Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formaţiuni statale, din feudalism şi din perioada modernă.
MAMuzeul de Artă a fost înfiinţat în anul 1984, iar din 1993 funcţionează în sediul situat în Parcul Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane româneşti vechi de o valoare artistică deosebită, studii şi picturi de Vasile Blendea şi Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparţinând şcolilor flamandă şi italiană, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi mulţi alţi artişti clasici şi contemporani.