Atracţii turistice

Obiective turistice

Poarta SărutuluiColoana fără SfârşitMasa TăceriiBiblioteca Judeţeană „Christian Tell”Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”Muzeul de ArtăStatuia Tudor VladimirescuStatuia generalului Gheorghe MagheruBustul lui Alexandru ŞtefulescuMausoleul Ecaterinei Teodoroiu


Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru. Lucrarea este realizată din travertin de Banpotoc, la dimensiuni de 5,13 m înălţime şi 5,45 lungime, cu o latură a stâlpilor de 1,69 m.


Coloana fără Sfârşit reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Înaltă de 29,33 m, ea este constituită din 16 module romboidale din fontă alămită. Modulele de 1,80 m înălţime şi aproximativ 860 Kg sunt montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton cu latura de 5 m.


Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Iniţial, cele 12 scaune aşezate în jurul ei erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două.


Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din strada Eroilor, este unul dintre spaţiile importante de promovare a culturii, de formare intelectuală şi de educaţie permanentă din municipiul Târgu-Jiu şi din judeţul Gorj. Bibiloteca judeţeană organizează, în colaborare cu alte instituţii, diverse manifestări de anvergură, cu caracter naţional sau interjudeţean.
Program Bibliotecă


Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” înfiinţat la 6 iunie 1993, are o importanţă deosebită prin punerea la dispoziţia publicului a acelui spaţiu cultural de excepţie, în care se poate dezvolta mişcarea teatrală şi se pot forma generaţii viitoare de actori, urmaşii Elvirei Godeanu. De la data de 26 octombrie 2002, teatrul dispune de o sală nouă, modernă, în care au loc stagiuni teatrale apreciate de public, festivaluri de teatru şi alte tipuri de manifestări culturale.


Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” se află în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani. Casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917) a fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.


Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu. Cuprinde, totodată, în interiorul său şi o galerie de prezentare a personalităţilor gorjene, începând cu secolul al XVI-lea.
Program Muzeu si Case Memoriale


Muzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi.


Statuia Tudor Vladimirescu se află în parcul amenajat în faţa Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” şi este opera sculptorului C. Bălăcescu şi a fost ridicată în noiembrie 1898, din iniţiativa unui grup de studenţi din Gorj, având ca preşedinte de onoare pe istoricul Grigore Tocilescu.


Statuia generalului Gheorghe Magheru a fost dezvelită la 7 octombrie 1972 şi este opera sculptorului V. Năstăsescu, amplasată în rondoul din apropierea intersecţiei străzilor Eroilor şi Gheorghe Magheru, acolo unde a fost casa patriotului revoluţionar.


Bustul lui Alexandru Ştefulescu operă a sculptorului Vasile Blendea, a fost develit în 1937. Alexandru Ştefulescu (1856 – 1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului, aducând prin scrierile sale o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj.


Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu sarcofag cu basoreliefuri în piatră, a fost ridicat în 1935, în Piaţa Palatului Administrativ, de artista Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi, pentru a adăposti rămăşiţele pământeşti ale Eroinei de la Jiu. La 22 ianuarie 1979, în zona C.A.M a municipiului, a fost dezvelită Statuia Ecaterinei Teodoroiu, operă realizată de Iulia Oniţă.

  Clădiri de Patrimoniu

Palatul AdministrativPrimăria Municipiului Târgu-JiuCasa Cornea BrăiloiuCasa Vasile MoangăCasa spătarului Dumitru MălădrescuCasa slugerului Barbu GănescuCasa Memorială Iosif KeberCişmeaua (Fântâna) SâmboteanuBiserica Catedrală (Biserica Sfinţii Voievozi sau Biserica Negustorilor) Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Biserica Sfântul Nicolae


Palatul Administrativ (azi Prefectura şi Consiliul Judeţean), a fost iniţial un spaţiu destinat Primăriei. La 22 august 1898 i s-a pus piatra de temelie, iar construcţia a fost recepţionată parţial la 9 mai 1900, impresionantă fiind sala de consiliu, în stil maur. Lucrările au fost finalizate în anul 1904, prin montarea ceasului. După apariţia judeţului Gorj în anul 1968, din nevoia de spaţii pentru sediul politico-administativ, la corpul central al clădirii Primăriei (ale cărei aripi au fost dărâmate) s-au adăugat noi spaţii.


Primăria Municipiului Târgu-Jiu , din B-dul Constantin Brâncuşi, nr. 19, este o importantă clădire ce impresionează prin stilul arhitectonic şi prin mărime, piatra de temelie a acesteia fiind pusă în 1932, pe 11 iulie, cu destinaţia iniţială de cămin de ucenici.


Casa Cornea Brăiloiu a fost construită în anul 1710 la Vădeni şi este monument istoric şi de arhitectură în stil brâncovenesc. În incintă a fost zidită o biserică.


Casa Vasile Moangă , din starda Siret, a fost construită în jurul anului 1770, fiind proprietatea sameşului Vasile Moangă, prieten al lui Tudor Vladimirescu, căruia conducătorul revoluţiei i-a destăinuit în ianuarie 1821 planul mişcării organizate cu pandurii săi.


Casa spătarului Dumitru Mălădrescu este situată pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 36, fiind una dintre cele mai vechi şi mai interesante case din punct de vedere arhitectonic. Are un bogat trecut istoric, amintind de diplomaţie (a boierilor şi conducătorilor locului), dar şi de cruzime (după înfrângerea Revoluţiei din 1821 turcii au făcut grămezi din capetele pandurilor pe care-i omorau).


Casa slugerului Barbu Gănescu se află în vecinătatea Palatului Administrativ (actual) şi reprezintă un monument de arhitectură gorjeană veche, datând din secolul al XVIII-lea. În această casă a fost găzduit Constantin Brâncuşi în anii 1937 – 1938, când a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.


Casa Memorială Iosif Keber este situată pe str. 11 Iunie 1848 şi găzduieşte o colecţie de pictură şi o bibliotecă de artă, fiind considerată monument de arhitectură.


Cişmeaua (Fântâna) Sâmboteanu este situată în apropierea Castelului de Apă şi a fost construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, de către clucerul Ianache Sâmboteanu, ispravnic al judeţului Gorj, fiind locul de unde sacagii au aprovizionat cu apă locuitorii oraşului.


Biserica Catedrală (Biserica Sfinţii Voievozi sau Biserica Negustorilor) din Piaţa Victoriei, a fost construită de negustorii oraşului (ctitorii importanţi fiind Dobre Sârbu şi Radu Cupeţu) începând din 1748, pe locul alteia mai vechi, ce fusese ridicată în anul 1717. Pictura exterioară se remarcă prin zugrăvirea chipurilor de prooroci, ea fiind îmbogăţită ulterior, la restaurarea din perioada 1933-1940, prin contribuţia renumitului pictor Iosif Keber.


Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Calea Eroilor a fost construită în perioada 1929-1938, pe locul unei vechi biserici (datând din sec. al XVIII-lea), pe axa Ansamblului Monumental închinat eroilor de marele artist Constantin Brâncuşi.


Biserica Sfântul Nicolae , din strada 11 Iunie 1848, a fost construită în secolul al XVIII-lea prin grija protopopului Andrei Schevofilax, în stilul arhitectonic bizantin. Ca şi în cazul Bisericii Catedrale, pictorul Iosif Keber şi-a adus contribuţia de artist la refacerea picturii exterioare din anul 1980.

  Potenţialul turistic natural al Judeţului GORJ

Relieful judeţului Gorj prezintă o armonie şi o frumuseţe rară care atrage atenţia oricărui călător. În partea de nord se ridică Munţii Godeanu, Vâlcan si Parâng, cu vârful Parângul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboară treptat in depresiuni subcarpatice.
Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile şi pesterile situate pe bordura sudică a Carpaţilor, la contactul cu Subcarpaţii.

 
 
 
 
 
 
 
 
  
Potenţialul turistic antropic al Judeţului GORJ
 
 
 
 
 
 
 
 

 
Alte atracţii în judeţul Gorj:
  • Statuia Fraţilor Buzesti
  • Crasna Fabrica de Ciocolată
  • Crasna Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul”
  • Novaci Muzeul Crucilor
  • Măceşu Muzeul Civilizaţiei Montane – Rânca
  •  
    Resurse antropice cu potenţial turistic în oraşul Târgu Jiu
     

    Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani. Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.