Obiective turistice în Târgu Jiu

Coloana fără sfârșitPoarta SărutuluiMasa TăceriiBiblioteca Judeţeană „Christian TellTeatrul Dramatic „Elvira GodeanuCasa memorială „Ecaterina TeodoroiuMausoleul „Ecaterina TeodoroiuMuzeul Județean „Alexandru ȘtefulescuMuzeul de ArtăStatuia Tudor VladimirescuStatuia generalului Gheorghe MagheruBustul lui Alexandru ŞtefulescuCastelul de ApăCișmeaua (Fântâna) SâmboteanuBiserica Sfinţii Voievozi Mihail şi GavrilBiserica Sfinţii Apostoli Petru şi PavelCeasul Solar PolonezMausoleul „Ecaterina Teodoroiu

Coloana fără Sfârşit  este situată în parcul cu același nume și reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis Mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Se află la o distanță de 1.340 m față de Poarta Sărutului.

Construcţia Coloanei fără Sfârșit a început la mijlocul lui august 1937 la Petroşani în Atelierele Centrale (unde s-au turnat elementele) şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Metalizarea – alămirea –  ei s-a executat in lunile iunie – iulie 1938.

Coloana are o înălţime de 29,35 m şi este alcătuită din 15 elemente întregi, ( Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală octaedrică, la care se adaugă alte 2 semielemente, unul la baza si altul la varf; primul semielement de la baza dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf lasă impresia că s-ar putea continua la infinit.

Elementele (margelele) sunt din fontă metalizată, având fiecare 1,80m înălţime  şi aproximativ 860 Kg, ele fiind montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton cu latura de 5 m cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 m, orientată în jos.

Brâncuşi însuşi a ales FONTA ca material de lucru, unul din motive fiind „posibilitatea de a «îmbrăca» acest material, de culoare neatrăgătoare, într-un strat metalic galben-auriu”. În urma discuţiilor purtate de Brâncuşi cu specialiştii de atunci în metalizare „a rezultat că sârma de alamă, aplicată prin pulverizare, putea să dea suprafeţei Coloanei culoarea şi strălucirea dorită de artist”. Alămirea s-a executat în lunile iunie-iulie 1938 .

Coloana fără Sfârşit a fost realizată tehnic de către inginerul Ştefan Georgescu – Gorjan, după modelul cioplit în lemn de tei de către Brâncuşi.

Raportul între înălţimea Coloanei şi înălţimea unui octaedru este de 16,2 adică de aproximativ 10 ori “numărul de aur” (1,618). Raportul matematic între baza mare, baza mică și înălțimea unui element este de 4:2:1.

Constantin Brâncuși spunea despre a sa Coloană Fără Sfârșit:

,,Coloanele mele (…) am făcut mai multe, doar una a reușit să urce spre cer.”

,,Coloana mea nu poate avea nici soclu, nici capitel, cum au coloanele antice, ea nu are nici început și nici sfârșit.”  

„Coloana fără Sfârșit e aidoma unui cântec etern care ne poartă în infinit, dincolo de orice durere și bucurie artificială.”  

Sursa: Centrul de cercetare, documentrare și promovare ,, Constantin Brâncuși”


Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.01
Târgu Jiu, ROMÂNIA – coordonate: 45.037430555556°N  23.285375°E
Vezi localizarea pe hartă


Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru.  Poarta este clădită pe o fundaţie de ciment şi se ridică pe două picioare, fiecare picior având 3,25m înălţime, întregul monument având înălţimea totală de 5,13m, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69m.

Poarta Sărutului a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. Prima fundaţie a fost turnată mai spre exterior decât este ea astăzi şi anume pe linia gardului Grădinii publice, deşi prima intenţie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul la începutul actualei străzi „Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc.

Anul sculptării sale definitive este 1938, mai exact de la începutul verii şi până la 20 septembrie, când artistul a plecat din Târgu-Jiu la Paris.

Blocurile de travertin aduse de la Bampotoc, Deva, sunt tăiate și asamblate sub îndrumarea directă a lui Brâncuși, care amplasează Poarta Sărutului puțin mai în interiorul grădinii publice.

Băncile de piatră ce flanchează portalul sunt tot din calcar. Pe ele se pot observa urme de daltă, ceea ce corespunde întocmai indicaţiilor de atunci ale sculptorului: pentru a se vedea „că e mână de om, nu turnată” (I. Alexandrescu, apud 6, p.43). Ele au fost terminate la 20 iulie 1938.

Cele doua alei  ( “târcoale” după cum le numea Brâncuşi ) care înconjoară Poarta şi se unesc din nou pe linia axului ansamblului sculptural, nu sunt nici ele întâmplătoare, fiind înfăptuite tot la indicaţiile sculptorului.


Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.02

Târgu Jiu, ROMÂNIA  – coordonate: 45°02’21.8″N 23°16’07.2″E

Vezi localizarea pe hartă

Sursa: Centrul de cercetare, documentrare și promovare ,, Constantin Brâncuși”


Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin de Banpotoc, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime și o înalțime de 0,88 m, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Masa Tăcerii este realizată la o dată care devine probabil elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert Masa Tăcerii a fost realizată în două variante.

Prima masă constituie de fapt obiectul discuțiilor, aceasta fiind realizată din calcar si de dimensiuni mai reduse. A fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuși în anul 1937.

A doua masă, din piatră de Banpotoc, este comandată la Atelierele Pietroasa din Deva, pe 20 august 1938, chiar de către Brâncuși, nemulțumit că pe prima masă găsise o inscripție săpată și umplută cu plumb, precum și o semnatură.

Actuala Masă a Tăcerii este rezultatul suprapunerii tăbliilor mari ale celor două variante. Picioarele celor două mese au fost deasemenea suprapuse, alcătuind o masă – rebut, aşa-zisa „Masă Festivă” sau „Masă Ultimă” care a stat un timp în Grădina Publică, de unde au luat-o grădinarii şi au dus-o în Parcul Coloanei, acum ea regasindu-se în grădina Casei ,, Barbu Gănescu ” de lângă Palatul Administrativ din Târgu Jiu.  

Masa este inconjurată de 12 scaune în formă de clepsidră, de 0,45 m înălțime,  cu fața rotundă, din piatră de Banpotoc, executate conform modelului dat de Brâncuși tot la atelierele Pietroasa din Deva. Ele sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938. Iniţial, cele 12 scaune, aşezate în jurul ei, erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două. Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de Banpotoc (posibil cu excepţia piciorului Mesei, care este tot din calcar, dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc).

Masa Tăcerii îndeamnă la meditație și reculegere. În jurul său, ca pentru pomenire, la distanță respectuoasă sunt așezate cele 12 scaune ca niște clepsidre măsurând trecerea timpului, pe care vor fi stat rudele eroului plecat pe ultimul său drum, spre nemurire. Îl petrece convoiul de camarazi, vecini, prieteni, cunoscuți de pe Aleea Scaunelor, care pornesc în urma celui căzut pe câmpul de bătălie. Cu toții se opresc puțin în fața Porții Sărutului, căci vor ieși din curtea casei și aci, la Poarta Sărutului, își vor lua un ultim rămas bun de la cel trecut „spre ceea lume”.

Aleea Scaunelor are o lungime de 121 m și cuprinde 30 de scaune din piatră de Banpotoc. Planul de amenajare al aleei din Grădina publică a fost întocmit la 2 noiembrie 1937 de arhitectul Rehbuhn, probabil la indicaţiile lui Brâncuşi . Pe marginile aleei deschise în parc s-au plantat în toamna aceluiaşi an 20 de plopi piramidali şi s-au amenajat 10 nişe pentru scaune. Acestea din urmă aveau ca scop formarea unui „ansamblu armonios cu portalul şi masa de piatră construite pe această alee principală”. Scaunele  în formă de clepsidră cu fața pătrată, sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938, fiind așezate câte trei în fiecare nișă. Un model cioplit în lemn al scaunului se află în atelierul sculptorului de la Paris, iar un scaun original se află în colecția Muzeului de Artă Modernă din Paris.

 Sursa: Centrul de cercetare, documentrare și promovare ,, Constantin Brâncuși”


Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.03

Târgu Jiu, ROMÂNIA   –  coordonate: 45°02’23.1″N 23°15’59.9″E

Vezi localizarea pe hartă


biblioteca_judeteanaCasa Săvescu – azi sediul Bibliotecii Județene Christian Tell – monument istoric, LMI 2010 GJ-II-M-B-09174, situată pe Calea Eroilor, nr.23, construită în 1930, a aparținut lui Gheorghe Săvescu, unul dintre gospodarii de frunte ai județului Gorj, provenit dintr-o familie înstărită, dar muncitoare, care deținea importante suprafețe de teren la Cărbunești, Ștefănești, Cojani, dar și la Bengești.  Titulatura de Biblioteca Judeţeană «Christian Tell» a fost dobândită prin Decizia 4/1992 a prefectului judeţului Gorj. Dezvoltarea permanentă a colecţiilor bibliotecii impun extinderea sediului din Calea Eroilor nr. 23. În 1994 a fost finalizată extinderea clădirii cu spaţii, generoase atunci, necesare pentru depozitul de carte al sălii de lectură la parter şi o sală de lectură spaţioasă la etaj (peste 50 de locuri).

În acest spaţiu continuă să funcţioneze serviciile de consultare pe loc a documentelor, la sala de lectură Mihai Eminescu, alături de serviciile de împrumut la Secţia Beletristică şi Secţia Domenii”, scrie pe site-ul Bibliotecii Județene.

Secţia pentru Copii şi Tineret, înfiinţată în 1986, a devenit în 2011 Filiala pentru Copii şi are un sediu propriu situat pe Bulevardul Republicii nr. 13 A. Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” a luat fiinţă în 1990 în casa pictorului Iosif Keber din strada 11 Iunie 1848 nr. 67.


Adresa:
Telefon: + 4 0253.214.904
Coordonate:  45°02’20.1″N  23°16’24.5″E  – Vezi localizare pe hartă.


Teatrul-Dramatic-Elvira-Godeanu-2-150x150Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”https://elviragodeanu.wordpress.com/ înfiinţat la 6 iunie 1993, are o importanţă deosebită prin punerea la dispoziţia publicului a acelui spaţiu cultural de excepţie, în care se poate dezvolta mişcarea teatrală şi se pot forma generaţii viitoare de actori, urmaşii Elvirei Godeanu. De la data de 26 octombrie 2002, teatrul dispune de o sală nouă, modernă, în care au loc stagiuni teatrale apreciate de public, festivaluri de teatru şi alte tipuri de manifestări culturale. FACEBOOK – Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” 


Adresa:
Telefon/ Fax: + 4
Coordonate: 45°02’21.3″N 23°16’15.8″E – Vezi localizare pe hartă.



Casa-memoriala-”Ecaterina-Teodoroiu„-3-150x150Casa memorială Ecaterina Teodoroiu – monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09486, sec. XIX , situată pe Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272,  în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani, casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917). A fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.


Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Persoana contact:  muzeograf Valentin Pătraşcu, ghid Ionela Zgripcea
Adresă: Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272, Târgu Jiu, Gorj, 
Telefon:  +4 0253.218. 550; +4 0769.730.071

Coordonate: 45°03’45.0″N 23°17’27.2″E  – Vezi localizare la hartă


Mausoleul Ecaterinei TeodoroiuMausoleul Ecaterinei Teodoroiu se află în mijlocul Pieţei Victoriei, în faţa Prefecturii şi a Bisericii Sfinţii Voievozi şi completează atmosfera încărcată de spiritualitate şi istorie pe care le degajă amenajarea acestei pieţe. Realizat în 1935, din iniţiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul un sarcofag aşezat pe un postament cu trei trepte, din piatră albă, este creaţia sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, elevă a marelui Constantin Brâncuşi. Monumentul ne înfăţişează prin basoreliefurile de pe feţele laterale ale sarcofagului momente din viaţa eroinei: pe faţa dinspre miazăzi, un tablou bucolic prezentând copilăria, în cadrul vieţii din satul ei natal; pe latura opusă, o vedem în medalion, salutată de cercetaşii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două feţe ne-o înfăţişează în război, pornind la atac cu plutonul şi momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldaţi. În cele patru colţuri, veghează patru femei în costum naţional, ţinând în mâini câte o cunună de lauri. În acest loc, se odihnesc rămăşiţele eroinei, aduse din Moldova şi reînhumate în Gorjul natal în iunie 1921.

La 22 ianuarie 1979, în zona C.A.M a municipiului, pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de școala generală ce-i poartă numele, a fost dezvelită și Statuia Ecaterinei Teodoroiu, operă realizată de Iulia Oniţă, care infățișează figura semeață a tinerei eroine, gata la datorie cu prețul vieții.


Adresa: Strada Victoriei 1, Târgu Jiu, cod postal 210007, Gorj, ROMÂNIA
Coordonate: 45°02’28.6″N 23°16’18.4″E – Vezi localizare pe hartă


muzeuMuzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu. Cuprinde, totodată, în interiorul său şi o galerie de prezentare a personalităţilor gorjene, începând cu secolul al XVI-lea. Din luna iunie 2016, Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” a devenit membru al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, organizația profesională a specialiștilor din muzee. Rețeaua are reprezentativitate națională, cuprinzând peste 150 de muzee din România şi urmărește să dezvolte viaţa muzeelor, orientându-şi activităţile asupra patrimoniului cultural, turismului cultural şi pregătirii profesionale în sector.


Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: , Gorj
Telefon: +4
Coordonate: 45°02’21.2″N 23°16’33.9″E Vezi localizarea pe hartă


Muzeul de ArtaMuzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi. Muzeul expune o colecţie de icoane, sculptură în lemn din secolele XVII – XVIII, pictură românească modernă (Mişu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) şi sculptură (Rodica Popescu), din donaţie. A funcţionat, până în 1992, în localul Liceului comercial, apoi i-a fost repartizată fosta reşedinţă prezidenţială, construită în 1988.


Program de vizitare: Zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: Parcul central, Târgu Jiu
Telefon: + 4 0253.218.550
Coordonate: 45°02’34.8″N 23°16’06.7″E Vezi localizarea pe hartă


Statuia-Tudor-VladimirescuStatuia Tudor Vladimirescu cea mai veche statuie din Târgu Jiu, este opera sculptorului Constantin Bălăcescu și a fost ridicată în noiembrie 1898, din inițiativa unui grup de studenți din Gorj, în memoria conducătorului Revoluției de la 1821.


Adresa: în parcul din fața Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”)
Coordonate: 45°02’13.2″N 23°16’26.6″E – Vezi localizare pe hartă


statuia-generalului-Gheorghe-MagheruStatuia generalului Gheorghe Magheru a fost dezvelit în data de 7 octombrie 1972 și este opera sculptorului V. Năstăsescu. Lucrarea a fost amplasată pe locul unde s-a aflat casa lui Gheorghe Magheru, patriotul revoluționar care a jucat un rol important în mai multe momente-cheie din istoria României, cum ar fi Revoluția de la 1821, războiul ruso-turc din 1828 – 1829 și Revoluția de la 1848.


Adresa: în apropierea intersecției dintre Str. Calea Eroilor și Str. Gheorghe Magheru, Târgu Jiu


Bustul-lui-Alexandru-ŞtefulescuBustul lui Alexandru Ştefulescu operă a sculptorului Vasile Blendea, a fost develit în 1937. Alexandru Ştefulescu (1856 – 1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului, aducând prin scrierile sale o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj.

Castel Apa Tg JIuCastelul de Apă, realizat în anul 1945 de către inginerul constructor Emil Prager, este o construcție din beton armat al cărui rezervor de apă amplasat pe o structură sub formă de turn a asigurat în decursul mai multor ani alimentarea cu apă a orașului, devenind însă nefuncțional în timp. În prezent, la baza Castelului de Apă se află o benzinărie.

 


Adresa: Str. 11 Iunie, Târgu Jiu, Gorj
Coordonate: 45°02’39.4″N 23°16’29.6″E – Vezi localizare pe hartă


 

Fantana SâmboteanuCișmeaua Sâmboteanu este situată în apropierea Castelului de Apă și a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către clucerul Ianache Sâmboteanu, ispravnic al județului Gorj, fiind locul de unde sacagii aprovizionau cu apă locuitorii orașului. Apa era transportată pe străzi cu sacaua – un butoi de aproximativ 200 de litri montat pe un căruț tras de cal –, din care se umpleau gălețile locuitorilor.

 


Adresa: Aleea Fântânii, Târgu Jiu, Gorj
Coordonate: 45°02’42.3″N 23°16’25.1″E – Vezi localizare pe hartă


 

Biserica Sfintii Voievozi

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” aflată în Piaţa Victoriei, în faţa Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu şi Radu Cupeţu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcţia s-a realizat între 1748-1764 imobilul fiind cunoscut şi sub numele  Biserica Negustorilor, Biserica Domnească şi chiar Biserica de la Jii,. Planul bisericii este în formă de cruce. Construcţia a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel  Kisseleff se zugrăveşte şi înfrumuseţează catapeteasma, iar în 1855- pictura  în stilul bizantin este acoperită cu pictură în stilul renaşterii de către pictorul Mişu Popp; în 1902 pictura este însă spălată şi completată cu diferite ornamente. Deoarece în timp a suferit numeroase modificări, în 1933 este restaurată prin grija Comisiunii Naţionale a Monumentelor Istorice. Biserica este considerată monument istoric, având cod LMI GJ-II-m-B-09189.


Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’27.8″N 23°16’20.1″E – Vezi localizare pe hartă


 

Biserica-Sfintii-Apostoli

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, creând o legătură între  elementele  ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost  reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura în stil neobizantin a fost  executată în frescă  de către pictorul gorjean Iosif Keber, iar lucrările au fost urmărite de arhitecţii Ion Antonescu, Anghel Păunescu şi  Iulius Doppellreiter. Antreprenorii au fost fraţii Di. Bernardo şi  Luigi Pittiui. Biserica este considerată monument istoric, având cod LMI GJ-II-m-B-09163


Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’17.7″N 23°16’43.7″E – Vezi localizare pe hartă


 

ceas solar Târgu JiuCeasul solar polonez este singura mărturie rămasă a lagărului construit în Târgu Jiu pentru adăpostirea refugiaților polonezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și, ulterior, a deținuților politici care se opuneau regimului antonescian. Ceasul a fost realizat în anul 1940 de către polonezii închiși în lagăr.                                               Monumentul constă într-o incintă împrejmuită cu gard metalic, în interiorul căreia se găsește cadranul propriu-zis: un cerc orar gradat turnat în ciment, cu o construcție adiacentă tip turn de circa 3 metri înălțime, pe care se mai pot recunoaște câteva basoreliefuri (unelte agricole, o corabie, două săbii încrucișate, două ciocane). În centrul cercului și pe turn se găsesc punctele de suport ale fostei tije metalice a cărei umbră indica pe vremuri ora. Pe cadranul circular se pot citi câteva inscripții:

  • un șir de numere arabe de culoare deschisă, în relief, plasate spre interiorul cercului, de la 4 la 21, poziția orei 12 marcând nordul geografic.
  • un șir de numere arabe de culoare închisă, în relief, plasate spre exteriorul cercului, de la 4 la 21, cu poziții ușor decalate față de primul șir
  • “czas wsch.-europ.” pe exterior și “czas słoneczny” pe interior, a căror traducere din polonă o găsim în jumătatea de est a cadranului: “timp est-european”, respectiv “timp solar”
  • “OBÒZ POLSKI W TARGU JIU, 1940 R”, adică “Lagărul Polon la Târgu Jiu – 1940”. Se presupune că litera R indică momentul ridicării Ceasului solar și anume luna septembrie (Równonoc Jesienna – echinocțiul de toamnă), marcând împinirea unui an de la sosirea polonezilor în tabăra de refugiați de la Târgu-Jiu.
  • diferite marcaje liniare tip gradație

Adresa: Str. Narciselor, Târgu Jiu, Târgu Jiu, Gorj
Coordonate: 45°02’35.8″N 23°17’48.4″E – Vezi localizare pe hartă


Mausoleul Ecaterinei TeodoroiuMausoleul Ecaterinei Teodoroiu se află în mijlocul Pieţei Victoriei, în faţa Prefecturii şi a Bisericii Sfinţii Voievozi şi completează atmosfera încărcată de spiritualitate şi istorie pe care le degajă amenajarea acestei pieţe. Realizat în 1935, din iniţiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul un sarcofag aşezat pe un postament cu trei trepte, din piatră albă, este creaţia sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, elevă a marelui Constantin Brâncuşi. Monumentul ne înfăţişează prin basoreliefurile de pe feţele laterale ale sarcofagului momente din viaţa eroinei: pe faţa dinspre miazăzi, un tablou bucolic prezentând copilăria, în cadrul vieţii din satul ei natal; pe latura opusă, o vedem în medalion, salutată de cercetaşii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două feţe ne-o înfăţişează în război, pornind la atac cu plutonul şi momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldaţi. În cele patru colţuri, veghează patru femei în costum naţional, ţinând în mâini câte o cunună de lauri. În acest loc, se odihnesc rămăşiţele eroinei, aduse din Moldova şi reînhumate în Gorjul natal în iunie 1921.

La 22 ianuarie 1979, în zona C.A.M a municipiului, pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de școala generală ce-i poartă numele, a fost dezvelită și Statuia Ecaterinei Teodoroiu, operă realizată de Iulia Oniţă, care infățișează figura semeață a tinerei eroine, gata la datorie cu prețul vieții.


Adresa: Strada Victoriei 1, Târgu Jiu, cod postal 210007, Gorj, ROMÂNIA
Coordonate: 45°02’28.6″N 23°16’18.4″E – Vezi localizare pe hartă