Despre Târgu Jiu

Pe la 1406, când Mircea cel Bătrân ajungea la Tismana, la Cuviosul Nicodim, egumenul Sfintei Mânăstiri, domnitorul semna un document care atesta pentru prima dată existența localității. Printre cei prezenți la semnarea acestuia se aflau „toți egumenii mănăstirești și cu toți boierii domniei mele. De asemenea și jupân Brata să-i fie hotarnic, pentru că a fost și acest județ al Jiului”.

În 1597, în timpul lui Mihai Viteazul, Târgu Jiul este menționat deja ca oraș. Locuitorii săi își diversifică ocupațiile, iar în cursul secolelor XVIII – XIX, aici se construiesc biserici și clădiri impunătoare, aparținând unor boieri și demnitari cu funcții importante în stat: banul Cornea Brăiloiu, sameșul Vasile Monagă, prieten al lui Tudor Vladimirescu, spătarul Dumitru Măldărescu, slugerul Barbu Gănescu și alții.

Orașul și locuitorii săi scriu pagini întregi din istoria României prin personaje precum: fratii Buzesti, Tudor Vladimirescu – conducătorul Revoluției de la 1821 –, Gheorghe Magheru și Christian Tell – conducătorii Revoluției de la 1848 –, Ecaterina Teodoroiu –  „Eroina de la Jiu” care a luptat în Primul Război Mondial –, comisarul Ioan C. Popilian, erou al luptelor din 14/27 octombrie 1916.

Beneficiind de o dezvoltare economică ascendentă, Târgu Jiul atrage cunoscuți oameni politici și intelectuali, dar mai ales oferă un cadru potrivit dezvoltării artelor. Din capitala Gorjului au plecat spre importante dregătorii ale țării Constantin Săvoiu, Grigore Iunian, Titu Frumușanu, Vasile Lascăr, Nicolae Hasnaș.

Târgu Jiul se poate lăuda cu câteva inițiative culturale în premieră: întâia revistă școlară din Regat – Amicul tinerimii (apărută la Gimnaziul Tudor Vladimirescu în 1895), prima reprezentație teatrală din județ, în anul 1834, prima tipografie din județ, a lui Nicu D. Miloșescu, precum și cu întemeietorul litografiei artistice românești, Witold Rolla Piekarski.

La acestea se adaugă și alte acțiuni la nivel de județ: primele cercuri culturale și mișcarea cooperatistă – Noul iluminism, pornită în Gorj și generalizată apoi în tot Regatul, la sfârșitul secolului XIX, prima editură sătească – Ram, din comuna Aninoasa. Se înființează numeroase instituții culturale și de învățământ: Teatrul Milescu, Teatrul Român din Târgu Jiu, presa de informaţie şi culturală, tipografii, edituri, şcoli secundare, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”, Muzeul Gorjului, Şcoala de ceramică, Societatea Filarmonică „Lyra Gorjului”, biblioteca publică, societăţi şi fundaţii culturale, Teatrul-cinema Căldăruşe.

O asemenea dezvoltare a artelor a dus, firesc, la apariția unor personalități celebre care și-au pus amprenta pe viața culturală a Târgu Jiului: Iosif Keber în pictură, Jullius Doppelreiter în arhitectură, în teatru și operă Aristizza Romanescu, Elena Theodorini și Elvira Godeanu, care s-au consacrat pe marile scene ale țării și ale lumii, mai târziu Sergiu Nicolaescu, iar în muzica populară, Maria Tănase și Maria Lătărețu, precum și marele nostru sculptor Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne.

Date Geografice

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Vecini
Clima

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți.