Infrastructură

Distanţa între capitala ţării, Bucureşti şi municipiul Târgu Jiu este de aproximativ 310 km (cale ferată şi drum naţional).

Prin poziţia geografică, judeţul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte judeţe cu acces către punctele de frontieră din vestul şi sudul ţării, cu deschidere spre  Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. În acest sens, accesibilitatea de frontieră cu ţările menţionate se poate realiza prin următoarele puncte de frontieră: Nădlac (Ungaria) – 300 km; Jimbolia (Iugoslavia) – 295 km; Porţile de fier II (R. Iugoslavia) – 116 km; Vidin (Bulgaria) – 188 km.

În prezent, judeţul Gorj deţine o importantă reţea de căi de comunicaţie, cu o configuraţie şi o structură specifică. Caracteristica principală a acestei reţele o constituie orientarea generală de la nord la sud cu ramificaţii secundare spre vestul şi estul judeţului, municipiul Târgu Jiu constituind un important nod feroviar şi rutier.

Principalele căi de acces în cadrul judeţului Gorj sunt:

• Reţeaua rutieră;
• Reţeaua feroviară;

Se poate spune că reţeaua rutieră urmăreşte legăturile cu marile axe precum şi reţeaua rutieră locală judeţeană. Această reţea rutieră însumează 2.199 km din care doar 610 km sunt modernizaţi; drumurile naţionale cuprind 356 km.

Reţeaua de drumuri cuprinde:

• 6 trasee de drumuri naţionale (DN);
• 35 trasee de drumuri judeţene (DJ);
• 116 trasee de drumuri comunale (DC).

Legăturile cu marile axe se realizează prin drumurile naţionale secundare cu indicativul 67 (67, 67 B, 67 C, 67 D) care fac legătura între principalele localităţi ale judeţului şi judeţele învecinate, legând drumul european E 79 (Budapesta – Oradea – Beiuş -Brad – Deva – Petroşani – Tg-Jiu – Craiova – Bechet – Vidin – Sofia) cu o lungime totală de 535,4 km., drumul European E70 (Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Craiova -Drobeta Turnu Severin – Timişoara – Belgrad) şi drumul european E60 (Budapesta – Arad- Deva – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu – Sofia – Atena)

Reţeaua drumurilor naţionale indicativ 67 se prezintă astfel:

• DN 67, cu desfăşurare între municipiul Rm. Vâlcea – Horezu (jud. Vâlcea) – Târgu Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinţi), cu o lungime totală de 200 km;
• drumul naţional 67 B: Târgu Jiu – Târgu Cărbuneşti – Hurezani – Grădiştea (jud. Vâlcea) – Drăgăşani (jud. Vâlcea);
• drumul naţional 67 C: Târgu Jiu – Novaci – Sebeş (jud. Alba) – transalpina;
• drumul naţional 67 D: Târgu Jiu – Hobiţa – Baia de Aramă (jud. Mehedinţi), o ramificaţie spre nord la Tismana, şi alta către sud la Motru.

În restul judeţului circulaţia se realizează printr-o amplă reţea de drumuri judeţene şi comunale care asigură legătura cu multe localităţi de interes turistic:

• DJ 673: Apa Neagră – Padeş – Cloşani – Valea Mare (lacul omonim de pe râul Motru);
• DJ 663: Tismana – Gornoviţa – Peştişani, localităţi cunoscute pentru valenţele lor etnofolclorice;
• DJ 678A: Poienari – Baia de Fier – Peştera Muierii – Valea Olteţului;
• DC 139: Runcu – Dobreşti – Leleşti – Suşiţa Verde, unde localităţile amintite au păstrat numeroase elemente etnofolclorice;
• DC 137: Runcu – Valea Sohodolului – Valea de Peşti (jud. Hunedoara) este un traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte.

Reţeaua de drumuri prezentată mai sus este completată şi printr-o serie de drumuri forestiere care asigură accesul la mai multe puncte de interes turistic din zona montană. Unele dintre aceste drumuri prezintă în lungul lor peisaje naturale deosebite. Principalele drumuri forestiere de interes turistic sunt cele care se desfăşoară în lungul văilor Olteţului, Galbenului, Gilortului, Sohodolului, Bistriţei, Motrului, bazinul superior al văii Cernei. Lucrările hidrotehnice şi hidroenergetice ale complexului Cerna – Motru – Tismana – Bistriţa, cu amenajările respective întreprinse au deschis noi perspective turistice în special pentru drumeţie montană şi agrement nautic. Drumurile forestiere din judeţ sunt realizate cu o singură bandă de circulaţie, cu tronsoane în curbe strânse sau pante mari, prezentând pe alocuri sectoare insuficient întreţinute.

Pentru cei care practică drumeţia, zona montană a judeţului Gorj este străbătută de numeroase poteci turistice, inegal repartizate în zonă. Dacă în masivele Parâng şi Vâlcan reţeaua potecilor este mai densă şi mai bine întreţinută, în masivul Godeanu numărul acestora este mult mai redus.

Transportul rutier urban este dezvoltat în municipiul Tg-Jiu şi  urmăreşte axa nord-sud pe 6 trasee cu 15 autobuze şi 2 linii de troleibuz (15 km) cu 17 troleibuze.

Reţeaua stradală s-a dezvoltat continuu în zonele urbane ale municipiilor şi oraşelor, cea mai mare evoluţie şi extindere înregistrându-se în municipiul Târgu-Jiu pe fondul extinderii spaţiale a acestuia.

Pe acest fond a avut loc o uşoară scădere a suprafeţei spaţiilor verzi urbane.

În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, există cale ferată de legătură între magistrala feroviară 1 (Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timişoara – Jimbolia şi ieşire spre Belgrad – Serbia) şi magistrala feroviară 2 (Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad şi ieşire spre Budapesta-Ungaria).Calea ferată de legătură urmăreşte direcţia nord-sud pe două rute: Deva –Petroşani – Tg-Jiu – Rovinari Filiaşi – Craiova şi Deva – Petroşani – Tg-Jiu -Tg-Cărbuneşti – Filiaşi – Craiova;

Reţeaua feroviară are o lungime de 239 km, în totalitate în regim normal, cu o densitate de 43 km/1000km². Din punct de vedere al liniilor electrificate, acestea reprezintă 100% din totalul liniilor de căi ferate din judeţul Gorj.

În ce priveşte reţeaua aeriană, judeţul nu este dotat cu un aeroport, cele mai apropiate aeroporturi se găsesc la Craiova (115 km), Caransebeş (174 km ), Timişoara (279 km). De asemenea distanţa faţă de principalul punct aerian de intrare în România, aeroportul Bucureşti-Otopeni, este de 330 km.