Mănăstiri și Schituri – monumente istorice, din județul Gorj

Mănăstirile şi schiturile constituie o componentă importantă a patrimoniului cultural al judeţului nostru. De numele lor se leagă evenimente importante din istoria naţională, dar şi personalităţi marcante ale culturii, istoriei şi civilizaţiei româneşti. Printre cele mai impresionante lacasuri sfinte care pot fi vizitate se numară: 

Manastirea TismanaMănăstirea Tismana, monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-m-B-9413, datează din timpul lui Vladislav (Vlaicu Vodă) (1364-1377), când pribeagul călugăr sârb Nicodim, astăzi sanctificat, a construit aici o bisericuţă din lemn de tisă. Domnitorul Radu I (1377-1384) a înlocuit lăcaşul din lemn cu unul din zid. Biserica a fost zugrăvită în 1564 în stil post bizantin de Dobromir din Târgovişte şi repictată în 1732 în altar şi naos cu ajutorul lui Matei şi Stanca Glogoveanu şi terminată după 1766 pentru pronaos şi pridvor pe cheltuiala Stancăi Glogoveanu. La restaurarea desfăşurată între  1955-1962  a fost scoasă la iveală  fresca din 1564, care se află în pronaos şi cea din 1732, care se afla în naos şi altar. In biserica paraclis, ridicată de Matei.Basarab, într-o altă incintă, la sud-est de prima, se pot admira cele trei vitralii lucrate de Iohan Wirnst. Tismana a avut un important rol cultural, aici a funcţionat o şcoală de cărturari şi caligrafi unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Dionisie Eclesiarhul. În muzeul mănăstirii sunt adăpostite obiecte de cult, fragmente de pictură murală ale frescei de la 1732, uşi din vechea biserică, documente şi acte interne.

Mănăstirea Tismana se află la o distanță de: 34 km de Tg. Jiu, 80 km de Băile Herculane, 104 km de Horezu,  126 km de Craiova, 147 km de Râmnicu Vâlcea, cu acces rutier din:
– pe DN67 Rm.Vâlcea- Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu – Tismana -Mănăstire Tismana;
– pe DN66 Hațeg-Petroșani -Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu-Tismana-Mănăstirea Tismana  
– pe DN66 Craiova – Tg. Jiu, DN67D Tg. Jiu – Tismana – Mănăstirea Tismana

ADRESA:  Tismana, jud. Gorj, România
TELEFON: +4 0253.37.43.17
COORDONATE: 45°04’50.5″N 22°55’36.1″E   – 45.080691, 22.926697  – Vezi localizarea pe hartă


Schitul-Cioclovina-JosSchitul Cioclovina de Jos – pornind de la Mănăstirea Tismana spre nord-vest, pe dealul Cioclovina, se află, acest schit, un adevărat monument de arhitectură ridicat în 1715 pe locul unei biserici de lemn şi căreia în 1668 Radu Postelnicul Ştirbei îi dăruise o vie. Ansamblul schitului Cioclovina de Jos este considerat monument istoric, având codul LMI 2010: GJ-II-a-A-9414.

Schitul Cioclovina de Sus – pe vârful cel mai înalt al muntelui Cioclovina, în anul 1714, Petru Obedeanu vel serdar în vremea lui Ştefan Vodă Cantacuzino, aşa cum se specifică în pisania de la intrarea în biserică, ridică, ajutat de Nicodim egumen, o mică biserică şi o încăpere anexă, cunoscută sub numele de Schitul Cioclovina de Sus. Ruinele Bisericii Sf. Ilie a schitului Cioclovina de Sus sunt considerata monumente istorice, având codul LMI 2010: GJ-II-m-B-20269.


Manastirea PolovragiMănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş sunt Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol si jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epocă,  păstrând partea cea bună  a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de  est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu. Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie şi Ionu – zugravi. Mănăstirea este considerată monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-A-09356.

Mănăstirea Polovragi se află la o distanță de: 53 km de Tg. Jiu, cu acces rutier din DN 67 Ramnicul Valcea, Targul Jiu – Milostea(km 57) dreapta, Polovragi 3Km – DJ 665 – DC 22

ADRESĂ: comuna Polovragi, 217365, județul Gorj
COORDONATE: 45°11’33.7″N 23°47’21.0″E    –  45.192693, 23.789160  – Vezi localizarea pe hartă


Manastirea LainiciMănăstirea Lainici situată în oraşul Bumbeşti Jiu, pe drumul european ce leagă Oltenia de Transilvania, s-a dezvoltat în jurul bisericii monument istoric,cu hramul Intrarea în Biserică construită şi ea pe locul unui mai vechi aşezământ bisericesc din lemn. Are formă de corabie cu o singură absidă, a altarului şi a fost clădită între anii 1812 şi 1813, iar  turla de pe pronaos este de formă pătrată. Arhitectura exteriorului este simplă compunându-se în principal din două registre despărţite printr-un brâu semicircular. Registrul inferior este realizat în tencuială simplă de culoare albă pe când registrul superior este pictat. Pictura este realizată în 1817.

Mănăstirea Lainici se află la o distanță de 32 km de Târgu Jiu și la 25 km distanţă de Petroşani, situată în Defileul Jiului, cu acces rutier din DN66 Targu Jiu-Bumbesti Jiu, loc. Lainici (km 32).

ADRESĂ: Bumbești Jiu str. Lainici, 215100, județul Gorj
TELEFON: 004/0253.463.333.
COORDONATE: 45°15’47.7″N 23°23’28.3″E  –  45.263240, 23.391184 – Vezi localizarea pe hartă


Manastirea StrâmbaMănăstirea Strâmba (schit după unele documente),  Turceni, nu mai păstrează din vechiul ansamblu decât biserica cu hramul  Sf.Treime, stăreţia şi ruinele unor ziduri pe aripa de nord. După unele documente aceasta a fost ridicată între anii 1597 şi 1599 aşa cum afirmă marele istoric gorjean Al.Ştefulescu, de marele vistier Stoichiţă Râioşanu şi soţia sa Dochia. La ridicarea ei a contribuit şi nepotul lor Miloş. Acesta, răsculându-se împreună cu Lupu Mehedinţeanu împotriva grecilor, atrage urgia domnitorului Alexandru Iliaş asupra casei sale şi implicit asupra mănăstirii care este confiscată şi transformată în metoc al Mănăstirii Tismana. Aceste evenimente explică şi realizarea abia după 200 de ani a picturii (1793) de către Constantin Rîioşanu, mare armaş. Biserica prezintă un plan triconc cu turlă octogonală pe naos, faţadele fiind împărţite în două registre cu panouri dreptunghiulare mărginite de ciubuce. Mănăstirea este considerată monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-B-09389.

COORDONATE: 44°45’13.5″N 23°17’59.1″E  – 44.753756, 23.299756  – Vezi localizarea pe hartă


Manastirea CrasnaMănăstirea Crasna, din satul Crasna, a fost întemeiată în 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu.. După un secol de la întemeiere a decăzut la treapta de schit şi apoi la 12 noiembrie 1752 a devenit metoh al Episcopiei de Râmnic. Biserica de tip bizantin,  are pereţi puţin înalţi decoraţi cu un brâu de cărămidă sub streaşină şi cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală aşezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Pictura în frescă  a fost realizată la 1757 în timpul egumenului Vartolomei Hotinescu şi în primii ani ai sec. al XIX-lea. Chiliile au fost realizate tot în secolul al XVIII-lea – corpul sudic, care cuprinde şi clopotniţa, celelalte dinspre nord au fost refăcute în secolul XX, pe locul celor vechi, ruinate. Ansamblul schitul Crasna este considerat monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-A-09288.

COORDONATE: 45°11’03.7″N 23°31’06.4″E  –  45.184358, 23.518445 – Vezi localizarea pe hartă


Manastirea-LogrestiSchitul Târgu-Logreşti, cu  hramul Ioachim şi Ana, a fost ridicat în 1769, pe locul unui alt lăcaş din 1718, de Ieromonahul Tândălescu şi de Clucerul Costache Pandia cu soţia sa, coana Ilinca, fiica lui C. Obedeanu.  Părăsit în repetate rânduri, schitul a intrat în circuitul vieţii monahale în anul 1992, când s-a reparat stăreţia şi a fost realizat un corp de 12 chilii. Ansamblul Schitului Logrești este considerat monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-B-09409.

COORDONATE: 44°52’31.3″N 23°41’10.6″E – 44.875362, 23.686266 – Vezi localizarea pe hartă


Manastirea CamaraseascaMănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, din Târgu Cărbunești, sau mănăstirea Camaraseasca este o veche mănăstire ortodoxă din România. Ansamblul monahal, a carui biserică este inchinata Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezatorul, se află așezat aproape de localitatea Targu Carbunești, in județul Gorj și este considerată monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-m-B-09405, datând din 1780.

COORDONATE: 44°57’43.6″N 23°31’13.5″E – 44.962101, 23.520416 – Vezi localizarea pe hartă


Mănăstirea Dealu Mare, Borăscu, se află așezată in vșrful Dealului Mare, loc cunoscut sub denumirea Cioaca lui Surcel. Biserica a fost zidită in anul 1865 de C. Savoiu, boier cu tendințe liberale. A funcționat cu întreruperi, fiind desființată în anul 1959 si reînființată în 1992.

COORDONATE: 44°43’10.8″N 23°18’46.4″E – 44.719671, 23.312899 – Vezi localizarea pe hartă


Mănăstirea Icoana, situată în sat Carpiniș, com. Crasna, 217169, jud. Gorj,  a fost înființată în anul 1996, ca donație a familiei pr. loan Popescu de la Biserica Icoanei din București. În prezent se afală în construcție un așezământ filantropic.

COORDONATE:  45°10’49.1″N 23°34’24.5″E  -45.180292, 23.573474 – Vezi localizarea pe hartă

 


Mănăstirea Vișina, situată în Bumbești – Jiu, 215100, jud. Gorj – prima atestare documentară a acestei mănăstiri o avem într-un document al lui Neagoe Basarab din anul 1514.  Din vechea Mănăstire Vișina s-au păstrat doar ruinele bisericii. Mănăstirea Vișina a fost reinființată în anul 1994.

COORDONATE: 45°11’31.4″N 23°23’29.5″E -45.192056, 23.391534 – Vezi localizarea pe hartă


Ruinele bisericii mănăstirii medievale de la Valea Perilor – ,,La Cimitir” considerată monument istoric – cod LMI 2010: GJ-s-B-09154, situată în vestul județului Gorj în comuna Cătunele, Valea Perilor, datând din epoca medievală, sec. XIV – lea.

COORDONATE: 44°50’55.0″N 22°55’37.1″E – 44.848613, 22.926970 – Vezi localizarea pe hartă


 Sursa: www.ortodox.ro, www.crestinortodox.ro și Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, 2018