Case memoriale din Târgu Jiu și din Gorj

Casa memorială Ecaterina TeodoroiuCasa memorială Ecaterina Teodoroiu – monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09486, sec. XIX , situată pe Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272,  în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani, casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917). A fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Persoana contact:  muzeograf Valentin Pătraşcu, ghid Ionela Zgripcea
Adresă: Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272, Târgu Jiu, Gorj,  – localizare la hartă
Telefon:  +4 0253.218. 550; +4 0769.730.071

Sursa: Muzeul Județean Gorj ALEXANDRU ȘTEFULESCU


Mausoleul Ecaterinei TeodoroiuMausoleul Ecaterinei Teodoroiu se află în mijlocul Pieţei Victoriei, în faţa Prefecturii şi a Bisericii Sfinţii Voievozi şi completează atmosfera încărcată de spiritualitate şi istorie pe care le degajă amenajarea acestei pieţe. Realizat în 1935, din iniţiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul un sarcofag aşezat pe un postament cu trei trepte, din piatră albă, este creaţia sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, elevă a marelui Constantin Brâncuşi. Monumentul ne înfăţişează prin basoreliefurile de pe feţele laterale ale sarcofagului momente din viaţa eroinei: pe faţa dinspre miazăzi, un tablou bucolic prezentând copilăria, în cadrul vieţii din satul ei natal; pe latura opusă, o vedem în medalion, salutată de cercetaşii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două feţe ne-o înfăţişează în război, pornind la atac cu plutonul şi momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldaţi. În cele patru colţuri, veghează patru femei în costum naţional, ţinând în mâini câte o cunună de lauri. În acest loc, se odihnesc rămăşiţele eroinei, aduse din Moldova şi reînhumate în Gorjul natal în iunie 1921.

La 22 ianuarie 1979, în zona C.A.M a municipiului, pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de școala generală ce-i poartă numele, a fost dezvelită și Statuia Ecaterinei Teodoroiu, operă realizată de Iulia Oniţă, care infățișează figura semeață a tinerei eroine, gata la datorie cu prețul vieții.

Sursa: www.acasalabrancusi.ro


casa KeberCasa memorială ,,Iosif Keber proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter și construită in 1935 – 1940, este situată în Târgu Jiu, pe strada 11 Iunie nr. 67. În prezent, cladirea este  monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09479, adăpostind și secția de Artă ”Iosif Keber” a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj, care deține sute de tratate și albume de pictură de mare valoare donate de pictorul Iosif Keber. Acesta a pictat biserici din țară și din străinătate, lăsând în urma sa și o bogată colecție de pânze răspândite în lume. Arta sa poate fi admirată și la două lăcașuri de cult din Târgu-Jiu, respectiv Catedrala “Sfinții Voievozi” ale cărei picturi reprezentând filosofii, profeții și sibilele au fost repictate de Iosif Keber și Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, încadrată pe axa Masa tăcerii – Poarta sărutului –Coloana Infinitului.

Program de vizitare: Luni: 10.30 – 17.30,  Marți – joi: 8.30 – 16.00,  Vineri: 8.30 – 14.00
Adresă: Strada 11 Iunie nr. 67, Târgu Jiu, Gorj
Telefon:  +4 0253.213.318

Sursa: Biblioteca Județeană ,,Christian Tell” Gorj


Casa Constantin BrâncușiCasa muzeu ,,Constantin Brâncuși”   din satul Hobiţa, comuna Peştişani, se situează la cca. 23 km de Târgu Jiu,  în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgul-Jiu de localitatea Tismana. Destinul acestei umile aşezări cu oameni pricepuţi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a ştiut cu mintea şi mâinile sale să întoarcă o pagina în istoria artei moderne: Constantin Brâncuşi.El s-a născut la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu şi a Mariei Brâncuşi, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) şi creşterea vitelor. Marele sculptor va fi învăţat la meşterii satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, capătă viaţa. În Hobiţa, la tot pasul, Brâncuşi a avut repere pentru meseria sa de-o viata sculptura: de la casele frumos împodobite, la bătrâna biserică de lemn cu fruntarul crestat şi sprijinit pe stâlpi ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite şi cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate. Meşterii hobiţeni erau peste tot; ei au îmbinat mereu iscusinţa de constructori cu talentul de decoratori. 

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00    LUNI – închis
Adresă: Sat Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj – Vezi localizarea pe hartă
Telefon: +4 0253.212.044

Sursa: Muzeul Județean Gorj ALEXANDRU ȘTEFULESCU


Casa-Memorială-Tudor-VladimirescuCasa memorială ,, Tudor Vladimirescu”  aşezată în partea de sud-est a judeţului Gorj, pe malul stâng al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu şi 25 km de Tg-Cărbuneşti, în comuna Vladimir, menţionată, după reforma administrativă din 1968, cu satele Andreeşti, Frasinul, Vladimir şi Valea Desului, având un total de 4260 locuitori şi o suprafaţă de 62,1kmp. Aici, în anul 1780, din părinţi moşneni (Constantin şi Ioana) s-a născut Tudor Vladimirescu întregind familia formată din 3 copii (Papa, Cons-tandina şi Tudor). Revoluţia din 1821, organizată şi condusă de Tudor Vladimirescu, începe la 23 ianuarie cu citirea cunoscutei Proclamaţii de la Padeş, continuă cu fortificarea mănăstirilor din nordul Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) şi cu organizarea taberei de instruire de la Ţânţăreni. La 4 martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedeştri şi 2000 de călăreţi, la 16 martie intră cu oastea în Bolintin, iar la 21 martie îşi instalează tabăra de luptă la Cotroceni. În aprilie 1821, sub titlul „Cererile norodului românesc”, Tudor face cunoscut adevăratul program al revoluţiei, iar pentru a feri ţara de ocupaţia turcească, încearcă să obţină retragerea eteriştilor.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Adresă: Comuna Vladimir, jud. Gorj – vezi localizare pe hartă
Telefon:   + 4 0253.212.044

Sursa: Muzeul Județean Gorj ALEXANDRU ȘTEFULESCU


Casa-Memorială-Ion-Popescu-VoiteștiCasa memorială ,, Ion Popescu Voitești”, situată în satul Voitești, comuna Bălănești, județul Gorj, la cca.15 km de Târgu Jiu, casa este o bijuterie arhitectonică, construită în 1941 după planurile arh. Iulius Doppelreiter. Casa adăpostește exponate (cărți, manuscrise) evocând activitatea geologului și profesorului universitar Ion Popescu-Voitesti (1876 – 1944), precum și o colecție de malacologie și paleontologie. Omul care a descoperit zăcăminte de sare şi petrol, a condus Institutul Geologic al României, a pus bazele Academiei de Ştiinţe şi a susţinut peste 140 de comunicări la congrese de geologie în ţară şi în străinătate, Ion Popescu Voiteşti, merită mai mult decât un nume de stradă în Cluj. E drept că, cine vrea să ştie mai multe despre savantul de recunoaştere internaţională născut la Gorj în urmă cu 132 de ani, poate să viziteze casa memorială din comuna Bălăneşti, aflată la câţiva km de Târgu Jiu, dar puţini români şi chiar gorjeni ştiu de existenţa ei.Ion Popescu Voiteşti şi-a consacrat întreaga viaţă cercetării structurii pământului românesc, din analiza trecutului geologic descoperind modul de adăpostire a bogăţiilor minerale. De asemenea, alături de sinteza tectonică a Carpaţilor, evoluţia paleontologică a pământului românesc a reprezentat partea cea mai de seamă a operei sale. 

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Persoana contact:  muzeograf Felicia Bantea
Adresă: satul Voitești, comuna Bălănești, județul Gorj 
Telefon:  +4 0253.212.044

Sursa: Muzeul Județean Gorj ALEXANDRU ȘTEFULESCU


Casa Maria LătărețuCasa muzeu ,,Maria Lătărețu” , din comuna Bengești- Ciocadia, sat Bălcești, a fost construită de Asociația Culturală „Maria Lătărețu”, cu ajutorul mai multor sponsori în anul 2006, în anul 2010 fiind transferată în patrimoniul Județului Gorj și în administrarea Muzeului Județean Gorj. Edificiul găzduiește multe obiecte personale ale marii artiste de muzică populară a României, (n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — d. 27 septembrie 1972, Botoșani), acestea fiind donate de Ioana Lătărețu, nora artistei. Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prințesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României. În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV. Vezi localizarea pe hartă.

Adresă: satul Bălcești, comuna Bengești- Ciocadia, județul Gorj 
Telefon:  +4 0253.212.044

Sursa: Muzeul Județean Gorj ALEXANDRU ȘTEFULESCU


casa-maria-apostolCasa memorială ,,Maria Apostol” din sat Runcu, comuna Runcu, a fost ridicată in cinstea marii soliste de muzică populară, cladirea adapostește lucruri personale, obiecte tradiționale din zona Gorjului dar și trofeul caștigat de aceasta la concursul “Floarea din gradină”. Maria Apostol a debutat în muzică la frageda vârstă de 5 ani, pe scena Căminului cultural Runcu. Până la 14 ani a obţinut numai locul întâi la toate concursurile ţinute în judeţ. La 16 ani, în tabăra de copii de la Năvodari, a obţinut locul întâi pe ţară din 600 de concurenţi. În anul 1973, la doar 19 ani, fiind încă elevă la Liceul Peştişani, într-o emisiune televizată în direct şi moderată de faimosul profesor Mihai Florea, Maria Apostol a obţinut Trofeul „Floarea din grădină”, cea mai înaltă distincţie naţională acordată unui tânăr artist. Din toamna anului 1973 şi până în anul 1990 a activat la Ansamblul Artistic „Rapsodia Română” din Bucureşti, avându-i colegi pe Aneta Stan, Elena Merişoreanu, Gheorghe Turda sau Nelu Bălăşoiu. Repertoriul Mariei Apostol conţine peste 200 de cântece de mare sensibilitate artistică. Mai mult decât atât, ea a cântat cu mult succes pe scenele din Polonia, Anglia, Franţa, Germania, Italia, Grecia, Israel, Rusia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi Bulgaria. Maria Apostol, şi-a luat zborul spre împărăţia cerească, după o scurtă, dar grea suferinţă, în căsuţa părintească, de sub poale de munte, de la Runcu.

Sursa: Primăria Comunei Runcu, Gorj