Stațiuni atestate în Gorj


Stațiunea balneoclimaterică Săcelu

Localitatea Săcelu este situata pe drumul judetean 661, la 7 km N de DN 67 Targu Jiu – Ramnicu Valcea, la circa 20 km de gara CFR Targu Carbunesti si la circa 30 km de Targu Jiu, intr-o zona de dealuri acoperite cu paduri de stejar si fag. In Sacelu se poate ajunge cel mai usor cu masina pe soseaua europeana E70 (Craiova -Targu Jiu- Petrosani-Deva) pana in Targu Jiu de unde se intra pe drumul judetean spre localitatile Crasna si Sacelu. Dinspre Sibiu si Pitesti se vine prin Ramnicu Valcea de unde se intra in drumul judetean DN67 iar dupa localitatea Bengesti se face dreapta spre Sacelu si mai departe spre Crasna.

Comuna Sacelu este alcatuita din 5 sate. Este situata la poalele Dealului Sacelu, la 340 m. altitudine. Satul Sacelu este inclus in randul statiunilor balneoclimaterice, cu functionare permanenta, care poseda un climat de deal, sedativ, cu temperaturi medii anuale de cca. 9 grade Celsius si precipitatii ce insumeaza cca. 900 mm/anual.
Localitatea este bogata in izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone si hipertone (cunoscute din anul 1840). Acestea sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice, s.a. Primele stabilimente balneare au fost construite in anul 1888.
Exista si un muzeu etnografic si istoric, amenajat intr-o casa din sec.XVIII. Principalii  factori curativi sunt apele  minerale (iodurate,  bromurate, s odice,  clorurate,  sulfuroase) utilizate atat in cure interne cat si externe precum si namolul terapeutic din lac.

Acestia se utilizeaza in tratarea unor afectiuni reumatismale, ginecologice si asociate, precum si afectiuni ale sistemului nervos central si periferic. Exista si un izvor de apa minerala (denumit Caciulata), care trateaza afectiuni ale stomacului, pancreasului, colonului, etc.

COORDONATE: 45°04’52.7″N 23°32’53.5″E –  45.081315, 23.548206 – VEZI LOCALIZAREA PE HARTĂ

SĂCELU  – FACEBOOK 


Baia de Fier – Stațiune turistică de interes local

Comuna Baia de Fier este așezată în frumoasa depresiune Getică din Subcarpații Meridionali, la aproximativ 20 km. V de punctul unde Paralela de 45 de grade latitudine nordică se întâlnește cu Meridianul de 24 de grade longitudine estică, sub capătul răsăritean al Munților Parâng. Comuna Baia de Fier se află la o distanță de 49 km de Municipiul Tg. Jiu, în partea de NV a județului Gorj și are în componența sa două sate: satul Baia de Fier – sat reședință – și satul Cernădia.

Printre cele mai importante obiective turistice ale comunei Baia de Fier se numără Cheile Galbenului și Peștera Muierilor. De asemenea, o parte din zona montană Rânca se află pe teritoriul comunei Baia de Fier, iar Festivalul Folcloric Pastoral „Coborâtul oilor de la munte”, ce are loc anual în luna septembrie, este un eveniment cu tradiție, prin care se celebrează terminarea perioadei de transhumanță în zona alpină.

Hotarul ei de răsărit – hotar natural, îl formează Râul Oltețul. La apus, Pârâul Botota separă administrativ comuna Baia de Fier de orașul Novaci. La miazăzi, un hotar convențional delimitează comuna Baia de Fier de comuna Bumbești – Pițic. La nord, culmea calcaroasă cu stâncile terminate spre soare aparținând Munților Parâng formează un hotar natural. Baia de Fier este una dintre așezările din țara noastră care, alături de alte câteva localități, a contribuit, prin resturile fosile umane descoperite de cercetători, speologi și istorici, pe teritoriul ei, la studierea apariției omului pe Pământ cu mii de ani în urmă, precum și la conlocuirea lui, pentru un timp îndelungat, împreună cu animalele sălbatice sau domestice. Cu toate că primele documente scrise care o introduc în istorie datează abia de la sfârșitul secolului al XV-lea (1480), existenta Băii de Fier ca așezare umană este mult mai veche, ea întinzându-se până departe în negura trecutului, fără istorie scrisă, în zecile de mii de ani, când omul, abia rupt din animalitate, trăia încă împreună și puțin diferențiat de antropoidele din care și-a smuls existența.

Săpăturile arheologice întreprinse de Institutul de Arheologie al Academiei Române, în anii 1951, 1953, 1955 în Peștera Muierilor din această comună, au scos la iveală mai multe unelte aparținând așa-numitei culturi musteriene din paleoliticul mijlociu (120.000 – 100.000 ani Î.Hr.), cultură caracterizată printr-o tehnică mai evoluată față de tehnica paleoliticului inferior, precum și printr-o cioplire a pietrelor și a oaselor.

Vezi localizarea pe hartă. 


Polovragi – Stațiune turistică de interes local

Printre cele mai importante atracții turistice ale Comunei Polovragi se numără Mănăstirea Polovragi, lăcaș de cult ce datează de la 1505, Cheile Oltețului, ce se întind pe o distanță de numai 1,5 km, dar care sunt deosebit de pitorești, cu pereți verticali, situați la o depărtare de 4,5 m. unul de celălalt la partea inferioară a văii, sau Peștera Polovragi, lăcașul zeului geto-dec Zamolxis. Bâlciul de la Polovragi, eveniment cunoscut și sub denumirea de „Nedeia de Sfântul Ilie”, este una dintre cele mai importante manifestări culturale organizate anual, pe data de 20 iulie, în Comuna Polovragi.

„Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai…”

Numai cine nu cunoaște frumusețea acestor plaiuri polovrăgene poate crede că această împreunare de cuvinte este metaforică. Cei care s-au născut aici, dar nu numai ei, ci și cei care măcar o singură dată ajung pe aceste minunate meleaguri, înțeleg că genialul creator popular spune adevărul. Căci plaiul mioritic poate fi oriunde în această țară binecuvântată „între toate țările semănate de Domnul pe pământ” (Nicolae Bălcescu) și este „o gură de rai”. Frumusețea locurilor noastre nu poate fi redată corect prin cuvinte. Ea se respiră, se trăiește, îți dă bucuria de a fi. Dar oamenii? Ei fac tot ceea ce pot pentru a menține frumusețea acestor locuri, prin munca lor. Domnul ne-a lăsat multe „spre desfătarea și hrana noastră”, iar polovrăgenii au înțeles că tananții trebuie înmulțiți.

În viață însă este nevoie și de clipe de răgaz, când oamenii permit să le pătrundă în suflet bucuria de a se simți un pic mai liberi. Unul dintre aceste momente este Bâlciul de la Polovragi a cărui manifestare culminează cu data de 20 iulie când în calendarul creștin ortodox sărbătorim pe Sfântul Prooroc Ilie. Această sărbătoare poate fi privită din mai multe unghiuri: este prilej de desfășurare a mărfurilor negustorilor din diferite colțuri ale țării, de la cele mai apropiate până la cele mai îndepărtate (inclusiv Maramureș), prilej de distracție de la mic la mare, de întâlnire a unor persoane dragi care nu s-au mai văzut de multă vreme, de „clătire a ochilor”, dar și de manifestări culturale, căci pe scena amenajată „în vatra târgului” evoluează formații de muzică populară, de dans popular și nu numai, muzicieni consacrați sau amatori. În fiecare an, cai și călăreți în costume naționale își etalează frumusețea spre încântarea privitorilor. Expresia „lumea albă” (a venit lumea albă în țară) trebuie să fie de la costumele populare măiestrite aici, la noi, din alb și negru, dominând albul, simbol al bucuriei. Expresia se mai păstrează, lumea s-a împestrițat, dar ceea ce rămâne este „SĂRBĂTOAREA” când sufletul omului se primenește și este capabil să primească în el bucuria.

Vezi localizarea pe hartă.


Orașul Novaci – Stațiune turistică de interes local

Orasul Novaci se afla in partea de nord – est a judetului Gorj, in zona de contact a Muntilor Parang cu Subcarpatii Olteniei, la 45 km de municipiul Targu Jiu. Este asezat in arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 – 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al paraului Gilort. Orasul si teritoriul sau administrativ sunt traversate de drumul transalpin DN 67C (DN 67 – Novaci – Obarsia Lotrului – Sugag – Sebes/ E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu) din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa in Pasul Urdele, la 2141 m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania.

Vechi centru de transhumanta al oierilor ardeleni, altoit pe o veche asezare olteneasca, localitatea Novaci reprezinta poarta de sud a Muntilor Parang, fiind, impreuna cu satele componente, un veritabil muzeu al satului romanesc, in care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, isi impart frumusetea cu gospodariile gen cetate ascunse intre zidurile de obarsie a ciobanilor veniti de peste munti. Aspectul peisagistic al orasului Novaci este infrumusetat de vegetatia abundenta care improspateaza asezarea – strada principala a Novaciului este un adevarat tunel verde de brazi si artari.

Cu un real potential turistic, orasul Novaci ofera vizitatorilor nenumarate puncte de atractie:

– zona montana inalta a Muntilor Parang, cu puncte de belvedere in varfurile Urdele (2228 m), Iezer (2157 m), Mohoru (2337 m), Plescoaia (2250 m), Setea Mare (2365 m) si relief glaciar;

– DN 67C (Transalpina), traseu turistic auto si pentru drumetie montana;

– cursul paraului Gilort, cu numeroase sectoare de chei;

– Biserica din lemn cu hramul „Sfantul Dumitru” (secolul al XVIII-lea);

– Biserica din zid construita in 1936, in orasul Novaci;

– Biserica din lemn cu hramul „Sfintii Voievozi” din Hirisesti (1758);

– Biserica din lemn cu hramul „Intrarea in biserica a Maicii Domnului” din Bercesti (1834);

– manifestari populare traditionale: Sanzienele (Dragaica) – 24 iunie, Armindeni – 1 mai, Foca – 21 iulie, Calusarii – strabat satele in saptamana Rusaliilor, Ziua Ursului – 1 august, Colindetul;

– Zilele orasului Novaci – „Zilele culturii novacene”, ce se termina cu manifestarea folclorica „Urcatul oilor la munte” si are loc anual la sfarsitul lunii mai in padurea Dumbrava, satul Hirisesti.

Obiective turistice:  Muzeul Civilizației Montane, Biserica de lemn din Novaci-Români, Transalpina, Munții Parâng, Cheile Gilortului, etc.

Rânca este o stațiune turistică în curs de dezvoltare, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, situată la 1.600 m. altitudine, la poalele vârfului Păpușa, în Munții Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km. de orașul Novaci, pe șoseaua Transalpina (DN 67 C).